Maestrul se vedea performând peste limitele unei simple aventuri trupești. Avea să fie unul din proiectele sale nemaivăzute. Avea să fie Proiectul.

„Luăm această frumoasă, talentată femeie și-o prefacem într-o zeiță a imaginarului. Să schimbe tot ce atinge în capodopere și vorbele în cântece ale vieții. Voi sculpta din fildeș ființa așteptată. Voi fi Pygmalion.”

Insistase să afle câte ceva din viața ei personală, căci trivialul, micile corvoade și multe altele constituie până la urmă climatul în care crește poezia, sau se ofilește. Ce să ne mai ascundem după ezoteric, n-o să scrii o continuare decentă a „Luceafărului”, după ce-ai stat toată ziua la tigaie, întorcând clătite.

– Păi eu tocmai asta fac, murmurase ea, cu ochii în pământ. Sunt măritată, n-am făcut copii, dar îmi îndeplinesc îndatoririle, nu? Spăl, calc, gătesc, deretic și...

Puterea. Gloria. Dragostea.

Sunt acestea bunurile cele mai de preț ale lumii noastre? Până unde e gata să meargă cel care râvnește la ele, pentru a le dobândi?

Un roman care vorbește despre obsesii, intrigi, manipulări, ticăloșii.

O carte inspirată din realitățile prezentului, în care grotescul satirei omenești și sociale, absurdul situațiilor pe care le trăiesc personajele memorabile, completează misterul și romantismul amărui.