Lucrarea, Istoria familiei romane, intentioneaza completarea informatiilor despre societatea romana, studiata in prezent mai cu seama din perspectiva mecanismelor ei globale de functionare si a institutiilor publice care o coordoneaza, cu o lectura deopotriva istorica si socio-antropologica a structurilor sale private. Alaturi de expunerea etapelor evolutive ale demersului istoriografic incepand cu secolul al XIX- lea si pana in prezent, subliniindu-se elementele de progres in analiza grupurilor domestice din spatiul ales, sunt reliefate vocabularul specific de definire a conceptelor de familia si domus, a modalitatii liminare de precizare a locului si rolului spatiului privat in cadrul cetatii romanilor. Constituirea de grupuri domestice este abordata sub aspect diacronic (logodna, ceremonii nuptiale) dar si tipologic (uniuni legale, concubinaj) si este insotita de prezentarea conditiilor de functionare ale acestora- habitat, regimul bunurilor, relatii cotidiene intre membrii unei familii, modele educationale, rituri si ritualuri religioase private.