Cartea Razboaiele cu Arabii, este o traducere a raportului elaborat de Alexis de Tocqueville asupra Algeriei. Autorul celebrelor volume De la démocratie en Amérique si L’Ancient Régime et la Révolution, este ales deputat in 1839. Activitatea sa parlamentara este ilustrata de cateva rapoarte de referinta, printre care despre abolirea sclaviei in colonii si despre reforma inchisorilor. in 1841 este ales membru al Academiei Franceze, an in care face prima calatorie in Algeria, urmata de o a doua in 1846. Ca urmare a acestora, publica in 1847 un raport de referinta despre situatia din Algeria. ingrijitorul editiei si traducatorul textului, sociologul Cristi Pantelimon, ne proiecteaza in timp la primele incercari ale europenilor de a invinge rezistenta arabilor la ei acasa si solicita atentia celor care incearca azi sa rescrie povestea interventiei in lumea araba. Demersurile Frantei de colonizare a Algeriei intreprinse in jurul anilor 1830-1840 au declansat un adevarat razboi, magistral descris de Tocqueville. Daca ne raportam la actuala situatie din irak, din Siria, sau la ce se intampla in Orientul Mijlociu, remarcam ca eforturile de a impune democratia si pacea sunt departe de a fi incununate de succes. De peste timp, Tocqueville ne invata care sunt resorturile mandriei si ale eroismului arab, precum si care sunt conditiile in care ar trebui aplicate dominatia si colonizarea. Aceiasi arabi care dadeau dovada de cea mai cumplita ura fata de crestini, puteau dintr-odata sa lupte de partea acestora si sa se intoarca impotriva compatriotilor lor. (...) Arabii formeaza o societate aristocratica; influenta pe care o au la ei nasterea, bogatia, sanatatea este foarte mare – sunt observatii sociologice de un rafinament pe care doar Tocqueville il putea dovedi in epoca. Cartea aseaza intr-o inedita lumina veche problematica razboinica si este utila tuturor: studenti sau profesori, de formula culturala occidentala sau araba.