„Draga mea iubita, ne vom desparti pentru totdeauna... M-ai tradat, mi-ai preferat un individ oarecare, n-ai avut incredere in geniul meu! N-ai mai rezistat in modesta mea garsoniera, te-ai saturat de spaghetele mele la doua tigai, n-ai mai suportat ca umblu numai in blugi si nu-mi fac si eu un costum, ca omu’, te-ai suparat ca nu te duc la teatru si la restaurante de lux, te-ai plictisit de prietenii mei, de betiile mele, de noptile petrecute in circiumioara din colt, de femeile cu care mi s-a intimplat sa ma culc uneori, de pensulele si culorile imprastiate peste tot, care-ti patau rochiile, de picturile mele in care nu te recunosteai...”