EVZ despre Doza mea de New York

În afară de mine toată lumea îl cunoaște pe Andy Lupu. Prin redacțiile puținelor ziare, care mai sunt cei mai vechi gazetari dau din cap a jale, când vine vorba despre el. „Ce vremuri, când lucram cu Andy!” Încât am devenit nu numai gelos dar și curios. Mai ales când am reușit să pun mâna pe o carte a lui, „Doza mea de New York” apărută recent la Editura Tritonic.

Toată cartea este scrisă la persoana întâi. Povestitorul, care are elemente foarte multe din biografia lui Andy Lupu, stă în arestul unei secții de Poliție din New York și așteaptă să fie dus la judecător pentru stabilirea pedepsei. Mănăncă bătaie de la niște”colegi” columbieni, își face nevoile într- o toaletă amplasată chiar în mijlocul celulei, în văzul tuturor, își amintește un cod , în așa fel că toți  deținuții își pot suna familiile și dealerii de droguri, are o soluție  de evadare, un gardian îl recunoaște și îl favorizează pentru că se știau dintr- o biserică…În tot acest timp el își amintește cum a ajuns în State și ce i s-a  întâmplat pe acolo, mai ales în New York.

Cam după 20-30 de pagini nu am mai putut lăsa cartea din mână. Aveam și o ședință la școală, un fel de Consiliu profesoral. A fost tocmai bine. M-am ascuns și am „devorat” cum spun semidocții,  o carte de la care nu prea aveam așteptări.

Din pușcărie eroul principal, să-i spunem Andy, rememorează aventura lui americană. I se face rău în elicopter, când vizita New Yorkul, găsește niște bere în ocean, în preajma a doi gay, care se mozoleau pe plajă, pocnește o motociclistă, stă de vorbă cu Gabriel Garcia Marquez, într- o vizită la niște medici columbieni, merge la vernisaje, printre snobi, își caută de muncă și , în general, ia numai flituri.

În timpul ăsta în arest se petrec tot felul de lucruri. Dusul la judecător întârzie. După toate aparențele îl așteaptă ani grei de pușcărie. De ce? Andy nu ne spune. Ne-a prins în jocul lui. Dacă ești curios – și nu poți să nu fii- trebuie să citești .

Slavă Domnului, am avut toate condițiile! De când se tot schimbă miniștrii noștri ședințele profesorilor sunt relaxante pentru că nu au nici un conținut.
În timpul ăsta Andy flirtează cu o franțuzoaică. Face dragoste în toaleta unei galerii de artă cu o manechină , care avea două tatuaje în zonele intime , steaua lui David – în față și ceva din Talmud în spate. Andy optează pentru prima variantă. Apoi se bate, dar mai mult mănâncă bătaie la un concert, cu toată experiența lui de stradă din Galațiul copilăriei. Își caută de lucru și întâlnește români ajunși.

Apare un avocat din oficiu, care este la primul lui proces. Suspansul crește. Aflăm și motivul încarcerării. Apare o legătură cu mafia și cu Jimmy Hoffa. Începe procesul. Ce se va întâmpla? Vedeți  dacă citiți.
După părerea mea merită.

Se vede treaba că nu degeaba Andy a făcut scenarii de succes, a condus ziare și a acordat consultanță media ( e adevărat și unor publicații care au murit , dar  poate nu din vina lui). E negustor. Știe, sau simte ce vrea lumea să vadă pe ecran , sau să citească.

Mulți oameni , din jurul meu, spun că ar vrea să plece în America. Alții au visat să o facă dar acum este prea târziu pentru ei. Cartea lui Andy este utilă pentru ambele categorii. Unii  ar putea înțelege ce- i așteaptă, iar ceilalți ar putea visa la ce s-ar fi întâmplat cu ei.

Cu timpul poate va scrie mai mult. Chiar în acest roman (volumul II) personajul principal  ar putea- o seduce  pe Monica Lewinsky, mai ales că sunt de aceeași vârstă, s-ar putea afla între niște americani ce știu cum s-a întâmplat în realitate asasinarea lui J.F.K. , de ce nu și primul pas pe lună ar putea fi elucidat (Andy e și regizor) , sau culisele achitării lui O.J.Simpson.

sursa articolului

,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Please support the site
By clicking any of these buttons you help our site to get better